Just like a movie

Nu stiu ce viata aveti voi domnii si doamnele mele,dar a mea este fix ca un film,si nu e o exagerare.Pe langa faptul ca am auzit deja de cel putin 1000 de ori "numai tie putea sa ti-se intample asta,numai tie" sau "ba tu ai putea sa scrii o carte cu viata asta a ta"....sincer,daca as fii mai deschis si a scrie cat mai multe intamplari din cei 25 de ani de cand sunt pe planeta,americanii ar putea sa se inspire si sa faca cel mai tare sitcom din istorie fara probleme.De la coincidente innnnnnnnnnnncredibile,situatii tensionate rezolvate pe ultima suta de metri,scenarii de telenovele,street life cu palpitatii s.a.m.d,toate mi-se intampla constant mie!!!!!.Eu unul vreau sa stiu concret de ce?cand vreau asa pot sa ma duc si eu ca omul la cinema,dar ce vorbesti,ce avatar domnule,ce shutter island...combina-le cu tanar si nelinistit si iese viata mea :)).Ultimul exemplu ma cam impinge spre nebunie si astia nu au institutii ok in Romania :(.Ca orice om am avut si eu o mare iubire,o poveste "ca in filme :))" de dragoste care evident a avut ca efect un heartbreak de proportii si un life fuck-up.Trecand mai bine de un an de la la tragedie,Cichi,complet refacut(sau cel putin asa crede el) pleaca si el ca sa isi puna ganduriile in ordine si ca sa scape de lumea de carton a Bucurestiilor pt. 6 zile cu o buna prietena la Paris,asteptand cu nerabdare aceasta portita catre o lume fara stres,fara prea mari griji si cu un ambient impresionant.Darrrr(iubesc cand exista un "dar") evident ca cel de sus are o placere nebuna de a face mici glumitze pe seama mea si nu stiu cum se face ca si la dus si la intors o trimite pe Veronica Micle asta a mea cu mine pe avion,care la scurt timp dupa incheierea interactionarii intre noi s-a angajat intr-o relatie fericita care mai continua si in ziua de azi(in timp ce eu stau si scriu pe bloguri...lame).Daca se intampla tot episodul acesta acum vreo 9 luni,probabil ma destabilizam grav d.p.d.v psihic,dar si asa,totusi nu ai cum sa nu ai sentimentul ala de Forgetting Sarah Marshall,fara o Mila Kunis a mea din pacate :(.Si asa mai oameni buni,ajunge sa ma obsedeze intrebarea:"de ce mi-se intampla mie toate astea frate?".Nu stiu care e faza,dar pana aflu fac un apel la divinitate pt. normalitate si stabilitate si la oricine dispune de o armata de psihologi pt. un share.